CulturaPoesie in maddalenino

L’isula

Ti vigu sbirrizzà
pe carrugghj umbrosi,
civittà cu soli
unde piazzetti,
arrampicatti a u Spinicciu
e divintà prisepiu,
adurà u mari e fatti bedda
cumi donna durmita
a u primmu sonnu.
T’agghju cunnisciuta
profummata di surrisi
ti voddu ammintà
piena di malincunia
perza in un tramontu,
cu i lampioni allampanati
lavati di luna,
unde l’adori du lastricatu
chi risona di biddezza.
Abbagliulata di soli
sei ghjà tu puisia
senza paroli.
Più s’avvicina
u mumentu di lasciatti
più intensu si fa u dolori
e cresci und’a me anima
u to incantu.

Antonio Conti